fake news coronavirus
Stiri

Coronavirusul: de ce lumea este fascinata de Fake News

De ce fake news-urile se propaga atat de repede? De ce oamenii cred atat de mult in ele? Iata ce se intampla in mintea noastra atunci cand primim o stire falsa si cum reactioneaza creierul nostru! Explicatia psihologilor.

Fake news-urile au multiple forme: mesaje trimise pe WhatsApp, fotografii, articole, declaratii ale politicienilor sau ale unor experti medicali. Acestea se amplifica in momente de tensiune, in special daca exista anumite evenimente care provoaca panica si teama.

Epidemia de coronavirus a dus la aparitia a numeroase fake news-uri. Aceasta pandemie provoaca frica si ne face sa credem totul: asa se raspandeste si epidemia de stiri false.

Psiholog: „Ne confruntam cu un fenomen nou, despre care chiar oamenii de stiinta stiu prea putine lucruri. Si solutiile atat de simple, pentru probleme complexe reprezinta un confort”.

De ce se propaga stirile false atat de repede?

„O stire falsa nu este niciodata banala: este senzationala, relevanta” – explica Roberto Nicoletti, profesor de psihologie cognitiva la Stiintele Comunicarii din cadrul Universitatii din Bologna.

„Cei care o primesc au perceptia ca au intrat in contact cu ceva ce putini oameni stiu, de acolo apare dorinta de a o impartasi. Intentia poate fi de doua tipuri: pozitiva, daca stirile vizeaza, de exemplu, o modalitate de a vindeca, de a nu te infecta cu noul virus, simti nevoia sa le spui prietenilor si rudelor; sau negativa, adica propagi anumite stiri pentru a te impune, pentru a demonstra celorlalti ca esti puternic, ca stii mai multe decat ei, ca ai acces la niste informatii exclusive, pe care altii nu le cunosc si nici nu au cum sa ajunga la ele”.

Retelele de socializare si mesageria instanta sunt un teren fertil pentru a propaga stirile false. Potrivit unui studiu american, tocmai natura acestor platforme ne distrage atentia de la factori importanti, precum veridicitatea si acuratetea stirilor.

„O atitudine critica si sceptica fata de orice continut al comunicarii ar fi cea mai corecta atitudine de urmat. Dar acest mod de a proceda are un cost, nu numai din punctul de vedere al timpului, deoarece ar necesita cercetare si verificare, dar si un punct de vedere psihologic, pentru ca va trebui sa pui la indoiala o tema. In multe situatii ni se pare mai usor sa credem stirile pe care le primim, pentru ca este mai ieftin si din punct de vedere cognitiv”, precizeaza psihologul.

8,8 milioane de persoane sunt victime ale fake news-urilor

In ceea ce priveste domeniul sanatatii, un sondaj realizat in anul 2017 in Italia a aratat ca din 15 milioane de italieni care cauta informatii online despre afectiuni minore, aproximativ 8,8 milioane ajung sa fie victime ale stirilor false. Potrivit expertului, probabilitatea de a cadea prada stirilor false creste in proportie directa cu cantitatea de stiri la care esti expus zilnic.

„Daca primesc cinci informatii pe zi, poti petrece timp si energie cognitiva pentru a le aprofunda si pentru a intelege daca sunt adevarate. In schimb, daca primesti mai mult de o suta, activitatea cognitiva devine mult mai slaba si sfarsesti prin a nu mai verifica nimic”, explica psihologul italian.

„Daca citesti sau auzi ceva de 10 ori, devine adevarat”

„In comunicare exista un principiu cunoscut potrivit caruia daca o persoana aude sau citeste acelasi lucru de 10 ori, automat devine un adevar in mintea sa, mai ales daca sursele care o comunica sunt diferite”, spune psihologul.

„Dezinformarea in sanatate poate agrava focarele de boli infectioase prin cresterea comportamentelor de risc. Astazi, lupta impotriva stirilor false despre coronavirus este si mai severa deoarece adevarul despre acest virus nu este nici in mainile expertilor”, a explicat specialistul.

De ce credem in ele? Creierul nostru joaca un rol important

Un factor pentru care oamenii ajung sa creada in stirile false este prejudecata de confirmare. Creierul nostru are tendinta naturala de a crede ceea ce se potriveste gusturilor si opiniilor noastre, chiar daca este fals. De exemplu, oponentii casatoriilor gay considera ca copiii care cresc langa astfel de cupluri sufera mai mult de depresie sau anxietate, in ciuda faptului ca 75% dintre studii au dovedit ca acesti copii sunt la fel ca toti ceilalti.

Stirile false apeleaza la emotii, in special la cele negative, precum frica, ultrajul, dezgustul sau tristetea. S-a dovedit ca atunci cand o stire produce emotii de orice fel, este mult mai usor sa o crezi.

Se spune ca minciuna are picioare scurte, insa pe internet se intampla opusul. Un studiu a aratat ca stirile false pe social media au ajuns de 100 de ori la mai mult oameni decat stirile reale si au durat mult mai mult. Ce putem face ca sa ne ferim de stirile false? Singurul antidot este gandirea critica. Intreaba-te cine este sursa? Pe ce canal este distribuita informatia?

Surse: repubblica.it, eldiario.es

S-ar putea să-ți placă și...